vineri, 2 iulie 2010

De vanzare!


Am fost la un training zilele trecute, la o companie ce vindea aspiratoare. Tipa ce a tinut trainingul era foarte surescitata, atat de surescitata ca am avut senzatia ca a avut un vibrator pornit in ea pe tot parcursul trainingului. Existenta ei se invartea in jurul aspiratorului si aspiratorul in jurul ei, formau un tot.
In interiorul ei nu era prea fericita pentru ca l-a intrebat pe unul dintre cei veniti la training cu ce se mandreste, daca are vreo realizare notabila. Tipul avea vreo 28 de ani, un metru jumate si mai fusese agent de vanzari in trecut dar fusese dat afara. Cum dracu sa intrebi o astfel de persoana de realizari, poti oricand sa o intrebi care e cel mai notabil esec, dar nicidecum de realizari. De altfel numai prezenta la acel training te punea in postura in care nu prea puteai fi o persoana care sa vorbeasca prea mult de realizari. Tipul s-a balbait putin apoi resemnat i-a raspuns ca nu are realizari. Tipa ce tinea trainingul, vanzatoarea (asa o sa ii spun de acum incolo) nu a fost suficient de multumita cu nefericirea amaratului, a trebuit sa ii tranteasca in fata ca ea are masina si casa, luate pe banii ei, bani de care a facut rost pupand lumea in cur sa cumpere un aspirator (acest lucru nu l-a mentionat dar era evident ca si de aici provine o parte din nefericirea ei).
La acest training au participat 15 oameni dar pe 3 dintre ei ii voi retine cu siguranta. Una e vanzatoarea, unul e amaratul de mai sus si a treia e o ea, o tipa foarte pitica si foarte rotunda. Se spune despre femei ca fiecare este frumoasa in felul ei. Ei bine, asta nici macar in felul ei nu era frumoasa, cam atat de urata era. Cam pentru atat am mentionat-o.
Vanzatoarea a continuat sa vorbeasca despre ce stie sa faca aspiratorul, despre acarieni si alte balarii apoi la un moment dat ne spune pretul chestiei ce aspira praf. 3000 de euro. La auzirea aceste vesti, un cor ce venea din interiorul fiecarui participant (si a ramas in interior) a exclamat : "da-te-n pula mea!" (pana si urata a spus in interior" da-te-n pula mea!")
Am plecat, lasand in urma vanzatoarea ce imi scrisese intr-un mesaj (mesajul prin care mi s-a confirmat acceptarea de catre firma) ca " alegerea, nu sansa determina destinul uman". Cateodata mai avem nevoie si de sansa ca sa facem o alegere buna...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu