Sursele fericirii - ep.2 - Prostia

Cea mai buna reprezentare a prostului in opinia mea e atunci cand rade (dar nu am gasit nicio fotografie sa exprime asta), probabil si de la acel ras tembel se poate spune ca prostii au sanse ceva mai mari sa fie fericiti. Mergand pe aceasta cale, cand se spune despre cineva ca este un prost si jumatate se spune de fapt ca este o persoana foarte fericita sau cand se spune ca faci pe prostul inseamna ca te prefaci ca esti fericit. Prostul nu este chinuit de intrebari referitoare la nihilism, cubism sau strabism, ia totul ca atare, nu cauta profunzimea lucrurilor pentru ca nu il intereseaza sau ca nu ii poate face fata, orice tentativa de a privi mai departe dauneaza grav fericirii. Daca ajungi la 50 de ani si iti dai seama ca nu esti fericit poti spune usurat ca macar nu esti prost (sau poate ca esti) dar ca sa nu iti dauneze poti merge pe aceasta premiza, ca prostii sunt cei fericiti. De fapt ca sa fie si mai revitalizant, prosti sunt si cei bogati si cei frumosi si toti cei ce gasesc motive de a fi fericiti.
Daca stau sa ma gandesc, am intalnit o groaza de prosti ce nu erau deloc fericiti deci e posibil ca prostia sa nu fie una din sursele fericirii dar am scris deja atat si mi-e lene sa scriu altceva.
In inchieiere am sa mai spun doar ca prostul moare de grija altuia sau de batranete sau in diferite accidente.

Sursele fericirii - ep.1 - Banii

Din experienta proprie, banii reprezinta o sursa pentru a subzista iar faptul ca ei ar fi una din sursele fericirii nu este decat o presupunere.
Nu stiu exact motivul, dar sunt multe situatiile cand empatizam cu cineva fara sa avem habar ce gen de sentimente traieste persoana respectiva. Si mie mi se mai intampla (cu toate ca nu sunt o persoana prea empatica) sa ii spun cuiva ca il inteleg cu toate ca habar n-aveam ce se petrece in sufletul omului cu care vorbesc. In situatia in care ai experimentat ceva asemanator cu o persoana, si vrei sa arati ca iti pasa, e normal sa empatizezi, in rest e un gest jalnic , de falsa compasiune.
Mie sincer nu prea imi place compasiunea in general, daca e si falsa e un motiv in plus sa o detest si mai mult.
De cand o duc prost cu banii ceva oameni din jurul meu au senzatia ca au gasit pe cineva caruia se pot plange si pot fi intelesi in sfarsit, ma refer aici strict la discutii despre bani. Mie mi se cam rupe cand cineva cu o situatie financiara mai buna decat a mea vine si imi spune ca nu are bani, de fapt reactia nu e de "rupere" ci mai degraba de "da-te-n plm!"
Ai diferite asteptari de la viata in functie de nivelul la care te afli, eu nu vreau ca cei din jurul meu sa nu isi doreasca mai mult, pot face foarte bine treaba asta dar sa nu vina la mine sa planga cand e vorba de bani. Daca imi adun toate economiile am bani de cateva eugenii, nu o sa-i inteleg acum, oricat m-as stradui, "suferinta" cuiva care vine si se plange ca n-are bani de concerte, de concedii sau de 2 beri.
Cand ai bani poti sa iti satisfaci multe dintre dorinte deci e foarte posibil sa fii si mai fericit.
Da, deci cand o sa fiu bogat si probabil fericit o sa am un umar pregatit pentru cei care vor sa planga din lipsa banilor. Pana atunci, vorba lui Matei si a lui Patapievici (ordinea este in functie de importanta fiecarui personaj): "mars ma in pula mea!"

De vanzare!

Am fost la un training zilele trecute, la o companie ce vindea aspiratoare. Tipa ce a tinut trainingul era foarte surescitata, atat de surescitata ca am avut senzatia ca a avut un vibrator pornit in ea pe tot parcursul trainingului. Existenta ei se invartea in jurul aspiratorului si aspiratorul in jurul ei, formau un tot.
In interiorul ei nu era prea fericita pentru ca l-a intrebat pe unul dintre cei veniti la training cu ce se mandreste, daca are vreo realizare notabila. Tipul avea vreo 28 de ani, un metru jumate si mai fusese agent de vanzari in trecut dar fusese dat afara. Cum dracu sa intrebi o astfel de persoana de realizari, poti oricand sa o intrebi care e cel mai notabil esec, dar nicidecum de realizari. De altfel numai prezenta la acel training te punea in postura in care nu prea puteai fi o persoana care sa vorbeasca prea mult de realizari. Tipul s-a balbait putin apoi resemnat i-a raspuns ca nu are realizari. Tipa ce tinea trainingul, vanzatoarea (asa o sa ii spun de acum incolo) nu a fost suficient de multumita cu nefericirea amaratului, a trebuit sa ii tranteasca in fata ca ea are masina si casa, luate pe banii ei, bani de care a facut rost pupand lumea in cur sa cumpere un aspirator (acest lucru nu l-a mentionat dar era evident ca si de aici provine o parte din nefericirea ei).
La acest training au participat 15 oameni dar pe 3 dintre ei ii voi retine cu siguranta. Una e vanzatoarea, unul e amaratul de mai sus si a treia e o ea, o tipa foarte pitica si foarte rotunda. Se spune despre femei ca fiecare este frumoasa in felul ei. Ei bine, asta nici macar in felul ei nu era frumoasa, cam atat de urata era. Cam pentru atat am mentionat-o.
Vanzatoarea a continuat sa vorbeasca despre ce stie sa faca aspiratorul, despre acarieni si alte balarii apoi la un moment dat ne spune pretul chestiei ce aspira praf. 3000 de euro. La auzirea aceste vesti, un cor ce venea din interiorul fiecarui participant (si a ramas in interior) a exclamat : "da-te-n pula mea!" (pana si urata a spus in interior" da-te-n pula mea!")
Am plecat, lasand in urma vanzatoarea ce imi scrisese intr-un mesaj (mesajul prin care mi s-a confirmat acceptarea de catre firma) ca " alegerea, nu sansa determina destinul uman". Cateodata mai avem nevoie si de sansa ca sa facem o alegere buna...